Ce sunt expresiile înaripate? Expresii latine cu aripi

Ce este cu expresii înaripate? Asta este

De unde vin expresiile înaripate?

Deci, ce este o expresie înaripată? Ce caracteristică le distinge, le deosebește de totalitatea altor unități frazeologice? Răspunsul este scurt: o sursă literară. Chiar dacă expresiile înaripate au fost generate ca o declarație de personalități remarcabile, limbajul scris le-a livrat în continuare.

Nu este un secret faptul că nivelul culturii societății este determinat, printre altele, de un fenomen precum memoria culturală. Este un fel de continuitate civilizată care poate fi explicată prin faptul că expresiile latine cu aripi ne-au atins. Romanii erau practicanți care preferau științele aplicate. Tratatele lor despre arhitectură, agricultură, spre deosebire de literatura de afaceri modernă, sunt scrise într-o limbă mai imaginativă care conține unități frazeologice. Datorită limbii scrise dezvoltate a unei civilizații de o mie de ani, ne-au ajuns înțeleptele vorbe ale împăraților, filosofilor, generali.

Civilizația romană veche, care a dat naștere unor unități frazeologice actuale

Periodizarea dezvoltării creativității literare a Romei se caracterizează prin înființarea sa în secolul al III-lea î.Hr. e. și faza celei mai înalte înfloriri în secolul I î.Hr. E., decorat cu nume remarcabile de poeți și filozofi - Ovid, Cicero, Virgil, Horace.

Anticii au fost deseori caracterizați prin gândire spirituală și imaginativă. În viața de zi cu zi, evident, Plutarh și Horace nu erau plictisitori și, mai mult, oameni veseli. Imaginile literare pe care le-au creat sunt colorate și originale. Ceea ce merită doar un efort titanic și ca rezultat a dat naștere unui mouse de munte! Expresiile înaripate ale romanilor (același munte și șoarece) au fost mai târziu menționate cu o nuanță plină de umor de poeți și filozofi ruși (de exemplu, Trediakovsky).

Este limba latină moartă?

După prăbușirea Imperiului Roman de Vest, care se încadrează în secolul al VI-lea dH, e. latină limbă, limbă comunicarea interetnică a Romei antice, devine treptat moartă, adică încetează să mai vorbească. Cu toate acestea, până la sfârșitul secolului al XVII-lea pentru noua civilizație europeană, aceasta rămâne o limbă scrisă activă: este viu și relevantă pentru oamenii educați selectați - oameni de știință, preoți, diplomați. Aceste persoane nu numai că știu ce expresii de croazieră sunt, dar și le folosesc în tratatele lor, ne-au adus măreția gândului antic conținut în ele. Desigur, dragi cititori, tu te-ai întâlnit adesea în cărți sau într-o traducere rusă a exprimat cuvintele spuse odată de romani mândri. Ne amintim doar câteva dintre ele.

Latino-frazeologismele din Europa

Structura dezvoltată a limbii latine la un moment dat a devenit baza dezvoltării în continuare a limbilor italiene, franceze și portugheze. Cu toate acestea, imagistica și frazeologia lui au servit aplicației sale moderne.

Aceasta rămâne totuși limba oficială a statului specific catolic al Vaticanului. În plus, limba latină a fost și rămâne limba științei europene. Winged expresii pe latin au fost create în Europa medievală. Thomas Aquinas, Thomas More, Francois Villon (lista poate fi continuată) au fost continuarea lucrărilor de creare a unităților frazeologice latine.

Fonografia latină era cunoscută în Rusia

În această limbă științifică, introducând în ea unități frazeologice romanice, oamenii de știință ruși și-au creat lucrările, de exemplu, MV Lomonosov și NI Pirogov. În special, Mikhail Vasilievich are onoarea de a continua, dar în limba rusă, tradiția lui Virgil, pe care a stabilit-o în poemul "Monument".

Adevărat, deja în secolul al XIX-lea, așa cum scria AS Pushkin în romanul "Eugene Onegin", devine "latina nu este în vogă". Și după Revoluția din Octombrie, limba latină, până în prezent obligatoriu pentru a studia într-o școală secundară (amintiți-vă capitolul „examenul latină“ din „Tineret“ Lev Tolstoi) a fost retrasă. Cu toate acestea, în prezent - era culturii de masă - expresiile latine cu aripi sunt din nou în favoarea lor. Ele sunt menționate de scriitori, persoane influente le includ în brațele ancestrale. În plus, astăzi mulți oameni educați folosesc accente pe un anumit gând în discurs scris, dacă este necesar. O astfel de creativitate este justificată: concizia textului latin, profunzimea înțelesului și tradiția veche încorporată în ea îl fac în mod invariabil atractivă.

Cu privire la expresiile înaripate rusești

Amintindu zicale rusești, la rândul său, depozitul lor de încredere - aur literatura rusă a secolului al XIX-lea, îmbogățit cultura mondială a numelor Pușkin, Lermontov, Griboedov, Krilov, Belinski, Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski. Opera acestor clasici servește drept sursă generoasă. cunoscători adevărați de literatură cunoaște pe de rost multe expresii populare, care sunt pline de satirice romane, fabule, comedii, povești.

Luați în considerare, de exemplu, fabula lui Krylov "Oglinda și maimuța". Expresiile cu aripi, după cum vedem, sunt conținute chiar și într-o mică lucrare poetică, pe care copilul o poate aminti cu ușurință.

Viața și profunzimea gândului autorului se disting prin liniile de mai sus ale fabulei "Oglinda și maimuța". Expresiile cu spirală ale acestor, fără îndoială, sunt astăzi destul de moderne. Într-adevăr, înainte de a evalua comportamentul unei alte persoane, trebuie să învățați să vă percepeți în mod adecvat punctele slabe și forțele.

Ar fi nedrept, analizând lucrarea epoca de aur a literaturii, nu pentru a observa că sursele cele mai generoase ale literaturii acestor fraze aforistice, cu excepția fabule Krylov lui, sunt produsul: Griboyedov - „Vai de Wit“, Fonvizin - „The minor“ funcționează Prutkov.

La începutul secolului XX, în crearea de aforisme a reușit Vladimir Maiakovski, autorii Ilf și Petrov, M. Bulgakov. Să ne imaginăm câteva expresii înaripate care au venit la noi din literatura rusă:

Este caracteristic faptul că aceste expresii vin deseori la îndemână în diferite circumstanțe comunice tipice, chiar atunci când este necesar să prezentăm în mod discret un rezumat al ceea ce se întâmplă. Într-un cuvânt, iubitorii de mare literatură rusă nu trebuie să explice pentru mult timp ce sunt expresiile de croazieră.

Frazeologismele generate de Biblie

Ar fi nedrept să nu menționăm imensul rezervor de construcții frazeologice stabile de origine biblică, care ocupă o nișă semnificativă în comunicarea modernă și percepția lumii. Ei contribuie figurativ, metaforic la formarea celor mai înalte valori morale și spirituale ale omului. La urma urmei, chiar cronologia actuală contează "de la nașterea lui Hristos".

Unitățile frazeologice creștine nu sunt doar mulțimea credincioșilor. Din cele mai vechi timpuri, cultura Rusiei ortodoxe le-a saturat de viata de zi cu zi. Acest lucru nu a oprit nici măcar decenii de plantare a așa-numitului ateism științific. Probabil, fiecare dintre noi primind educație, a auzit în repetate rânduri de la profesori o expresie biblică care a devenit aripă: "Să știm cum Tatăl nostru" (adică, ferm, cu inima). Sunt de acord că în viața de zi cu zi nu este deloc rară bibliografia biblică origine. Exemple de ele pot fi: "oi rătăcit", "piatră de poticnire", "Iuda sărut".

concluzie

Istoricii și lingviștii susțin că autorul termenului "expresie înaripată" aparține Homerului antic grec. A fost menționată practic în sensul modern în "Iliada" și "Odiseea". Cu toate acestea, acest lucru înseamnă că acest fenomen nu a apărut în civilizațiile anterioare?

Cu toate acestea, investigând natura acestor unități frazeologice, vedem că ele au fost generate și generate de un anumit mediu cultural. Ei se îmbogățesc spiritual. O persoană care folosește expresii înaripate, de fapt, apelează la gândirea asociativă a interlocutorilor, la potențialul lor cultural.

Poate de aceea, la terminarea articolului, putem concluziona că frecvența utilizării expresiilor înaripate în comunicarea umană de zi cu zi indică nivelul dezvoltării sale culturale.