Auditul situațiilor financiare

Fiecare întreprindere de succes desfășoară un audit situațiile financiare. Poate fi atât intern (și anume, forțele proprii ale organizației) și externe (prin serviciile unei companii terțe). În ambele cazuri, această verificare ar trebui efectuată în cadrul legislației actuale.

Auditul situațiilor financiare este un proces care se dezvoltă din anumite etape. În primul rând, planificarea preliminară a inspecției se efectuează, apoi se efectuează căutarea probelor (este permisă utilizarea informațiilor primite de la oa treia persoană). În etapa finală, se realizează înregistrarea documentată a datelor primite, gruparea, analiza și formarea opiniei auditorului cu privire la starea financiară a întreprinderii.

Planificarea auditului implică stabilirea domeniului de verificare, selectarea unei baze metodologice, elaborarea unui plan general și elaborarea unui calendar al activității auditorului cu un anumit client. Colectarea de informații înseamnă a obține dovezi de audit, care fie confirmă acuratețea declarațiilor, sau pot servi ca bază pentru detectarea erorilor și defectelor. În cazul în care auditul situațiilor financiare nu poate continua din cauza lipsei documentației primite, auditorul are dreptul de a face apel la terțe părți în căutarea de informații suplimentare, care pot primi date sub forma de probe orale, precum și sub forma unor solicitări scrise.

Ca rezultat al auditului, opinia personală a auditorului exprimată în act audit. Concluziile finale ale unui specialist ar trebui să se bazeze numai pe date veridice, prin urmare trebuie să fie clar argumentate. Firma de audit este obligată să prezinte clientului său documentul final care exprimă decizia finală a specialistului. Poate fi absolut sau condițional pozitiv, negativ și, în unele cazuri, auditorul face un refuz, dacă există motive adecvate pentru aceasta. Desigur, raportarea auditului nu poate fi absolut fiabilă, deoarece este întotdeauna necesar să se ia în considerare influența factorilor externi, în special asupra oamenilor. În plus, dacă auditorul are motive să creadă că auditul nu a fost realizat suficient de calitativ, acesta ar trebui să informeze autoritățile și să sporească domeniul de aplicare a procedurilor de verificare.

Verificarea poate fi efectuată fără întârziere sau la inițiativa companiei în sine. Auditul obligatoriu al situațiilor financiare se efectuează, de regulă, o dată pe an. Inițiatorul unei astfel de proceduri este organele de stat, termenii și modul de desfășurare a auditului fiind stabiliți de normele legislative. Verificarea inițiativei se realizează la cererea întreprinderii însăși, utilizând resursele interne sau serviciile unei organizații terțe specializate în acest domeniu. Auditul situațiilor financiare implică examinarea și examinarea bilanțului anual, raportul privind rezultatele financiare, privind circulația capitalurilor, diverse tipuri de aplicații, explicative și alte lucruri.