Transportarea valorii prin contiguitate. Metonymy: Definiție

Termenul "metonymy" vine de la cuvântul grecesc care înseamnă "redenumire". Acest traseu, care este un transfer de valoare prin contiguitate - ocazional sau regulat - numele unei anumite clase de obiecte, sau unul separat pentru sau o altă clasă, asociat cu el pentru implicarea într-o anumită situație sau contiguitate.

Ce nume pot fi transferate

Baza de metonimiei sunt spațiale, conceptuale, eveniment, relațiile logice și sintagmatice între unele dintre categoriile care aparțin realității și reflectarea ei în mintea umană, consacrat în semnificațiile specifice ale cuvintelor - între oameni, obiecte, acțiuni, evenimente, procese, evenimente, instituții sociale, timp, loc, etc.

Puteți transfera numele:

1) de la recipient la volumul conținutului sau la conținutul propriu-zis, de exemplu: "sticlă" - "măsurarea masei libere și lichide", "recipient pentru băut";

2) de la material la produsele fabricate din acesta: "cupru" - "bani de cupru" și "metal";

3) din sat, un loc pe evenimentul asociat sau un set de viață al locuitorilor săi: „Tot satul se rade de el“, „Road“ - „călătorie“, „calea deschisă pentru mișcare“, „timpul de călătorie“;

3) o acțiune specifică asupra rezultatului său, subiectul implicat în acțiune (armă, obiect, subiect) sau loc: „Stop“ - acesta este locul în care transportul și acțiuni specifice, „fluier“ - un dispozitiv de ping și chiar actul de fluierare;

5) din forma exprimării unui anumit conținut sau a concretizării sale concrete, materiale, la conținutul în ansamblu: "o carte interesantă" se referă la conținut, iar "cartea groasă" se referă la subiect;

6) transferul sensului prin contiguitate de la știință, ramură a cunoașterii la subiectul său și invers: "gramatica" este atât "structura lingvistică", cât și "secțiunea lingvistică";

7) de la eveniment, evenimentul social către participanții săi: "Conferința va avea loc în iunie" și "Conferința a convenit asupra unei decizii importante";

8) de la instituție, organizarea socială la sediu, totalitatea angajaților săi: "greve în fabrică" și "fabrica de reparații";

9) de la parte la ansamblu și invers: "pere" - "fruct" și "copac" (transferul numelui de la parte la întreg se numește synecdoche - acesta este un caz special de metonimie);

10) de la o anumită stare emoțională la cauza care a cauzat-o: "groază" - "eveniment teribil" și "frică";

11) Numele autorului poate fi folosit pentru a se referi la stilul el a creat, un model sau lucrările sale: - „numele comandantului“ „publică, citește lui Tolstoi“ Bull „mobilier cu un anumit tip de decor“ și

Metonymy regulate

Metonimia, reflectând interacțiunea dintre concepte, categorii, și / sau obiecte, ea devine un obișnuit atunci când se creează modele semantice de tipuri de cuvinte de formare și cuvinte ambigue, de multe ori combinarea în diferite tipuri de valori: eveniment, indicativ, subiect (beton și abstract). De exemplu, numele de acțiune sunt utilizate în mod regulat pentru a descrie o parte a entității care rezultă ( „lucrarea“, „lucrarea“, „poveste“, „soluție“, „clădire“).

Suferința polisemă

Dacă transferul analogica se efectuează în mod regulat în tipul de formare a cuvintelor, consecința sa poate fi sufix polisemie în loc de substrat (a se compara, de exemplu, o valoare cum ar fi un sufixe verbale -enie, -anie). Asocierea anumitor obiecte prin contiguitate, precum și prin apropierea logică a conceptelor, se transformă într-o legătură între semnificații. Metronomia de acest tip servește unor scopuri - nominative și promovează și dezvoltarea mijloacelor lingvistice lexicale.

Ce cauzează metonimia

Aceste căi dau naștere unor mecanisme de transformări sintagmatice diferite. Apar în mod regulat, pe baza propunerilor sau fraze metonimia, care este rezultatul așa-numitei reducerea eliptică de text, de obicei, păstrează un anumit grad de condițiile sale limitate de utilizare a acestuia, fără a crea noi valori în funcție de context independent, de exemplu: „În muzeu există două Van Gogh“ (însemnând „două picturi de Van Gogh "), dar nu puteți spune: "Un Van Gogh descrie o femeie tânără".

Relația cu contextul

Link-ul cel mai bun cu contextul este o astfel de metonimie (exemple în limba rusă, vezi mai jos), în care desemnarea unei anumite situații, pe baza unui predicat, se reduce doar la un valori obiect componente: „Care este problema -“ Heart (cap, dinți, gât) "- în sensul" durerilor de inimă (cap, dinți, gât). Această utilizare este limitată la contexte semantice și sintactice specifice. Deci, un sens figurativ (exemple - „inima“, „cap“) nu pot fi combinate cu verbele procedurale și adjective, definind natura bolii și durerea. Nu putem spune „puternic (cicălitoare, acută) inima“ sau „inima agravată (înrăutățit, intensificat).“ În acest caz, transferul valorii prin contiguitate nu creează o umplere semnificativă a cuvântului care este independent de context. Acesta servește ca mijloc de a dezvălui variantele semantice ale utilizării sale. Valoarea portabilă, exemplele cărora au fost menționate mai sus, sunt strâns legate de context.

Cum se utilizează metonimia?

Utilizează metonymy (synecdoche cel mai adesea) ca primirea unei anumite nominații situaționale a unui obiect în funcție de detaliile sale externe individualizatoare. Să ne ilustrăm gândul. Luați astfel de fraze cu metonimie, cum ar fi "Hei, o barbă!", "O pălărie citește un ziar". O utilizare similară este analogă derivatelor sale, care denotă apartenența - un adjectiv substantivizat și un substantiv, cf. "barbă" și "bărbos", "bărbos". Acest tip de metonimie (exemple în limba rusă - Little Riding Hood, Dwarf Nose etc.) servește adesea ca un mijloc de a crea porecle, porecle.

Desemnarea unui grup social

În cazul în care elementul este numit metonimie, este tipic pentru multe persoane, aceasta poate să prindă rădăcini în limba și ca desemnarea unui anumit grup social, de exemplu, cuvântul „bast“ poate indica țăranii ruși înainte de revoluție. Dar această metonimie este lipsită de stabilitate denotativă (semantică). În diferite contexte istorice, numele "barbă" a fost folosit pentru a se referi la înțelepți, țărani, boieri, bătrâni și un anumit grup de tineri. Metonymy, exemple în limba rusă pe care tocmai am adus-o, este foarte comună.

Pozițiile sintactice ale metonimiei

Folosirea acestei piste (sinecdoche, în primul rând) în primul rând pentru desemnarea subiectului de vorbire îl unește cu pozițiile sintactice ale subiectului, tratament și completări. Ca predicat, transferul situațional al unei valori prin contiguitate este mai puțin frecvente, deoarece nu are nici o funcție caracteristică. Dacă metonimia utilizat în predicatul, acesta este transformat într-o metaforă, cum ar fi „pălărie“ - un „cârpaci“, „pantofi“ - „o ruină, un om decrepit“ Folosirea numelor în sensul partictivismului în predicat, care servesc, de obicei, scopurilor de aspectizare a subiectului, nu este considerată, în majoritatea cazurilor, ca un transfer prin contiguitate. Să ilustrăm gândul nostru. Să luăm un exemplu: "El era un minte recalcitrant" - caracteristica se referă la un aspect specific al personalității, mai precis, la machiajul său intelectual.

Nici un synecdoc nu este folosit în nici o propoziție existențială sau echivalentul ei, care introduce un obiect în lumea narativă. De exemplu, nu putem începe povestea cu cuvinte cum ar fi :. Odată ce a existat (unul, unii) Scufița Roșie „Această utilizare nu este perceput ca un simbol al unei persoane, și ca un exemplu de realizare a subiectului.