Dialecte teritoriale ale limbii ruse: exemple

În orice limbă există dialecte teritoriale. Ele pot fi explicate prin stratificarea socială în societate, trecutul istoric al poporului. Limbile moderne care sunt acum folosite sunt dialecte teritoriale vechi. Numărul maxim de ele apar în limba rusă, sunt însumate într-o varietate de dialecte. Dialectologia, care este o secție specială a lingvisticii, se ocupă de studierea monumentelor de vorbire orală și scrisă.

Specii sociale

În prezent, dialectele sociale și teritoriale sunt separate. Forma socială implică o variație limba națională, care este utilizat numai de un grup social separat.

În unele cazuri, termenul "jargon" este folosit pentru a explica acest fenomen. De exemplu, există dialecte sociale, care sunt asociate cu profesia. Reprezentanții tehnologiilor informaționale folosesc "limba" persoanelor IT.

În Evul Mediu, limba Ofen a fost folosită de comercianții de comercianți. Dialectele sociale sunt considerate rezultatul izolării sociale, ele au caracteristici limbaj lexicale.

Vederi teritoriale

Pe baza denumirii, dialectele teritoriale au o natură diferită de limitare. Acestea sunt înțelese ca "vorbit", folosite de lingviști pentru a descrie forma orală a unei limbi, a cărei aplicare este caracteristică unui anumit teritoriu. Această parte a limbii naționale, care are anumite trăsături fonetice, gramaticale, lexicale, sintactice.

Dialectele teritoriale ale limbii ruse sunt asociate cu perioada de dezvoltare a vechilor triburi slavice orientale. Limbile ucrainene și bieloruse sunt reprezentate și de astfel de dialecte care au apărut în perioada vechiului rus.

Istoricul istoric

Cum sunt legate limbile și dialectele teritoriale? Acestea sunt evidențiate printre soiurile non-literare ale limbii naționale. În limba rusă au fost formate în timpul fragmentării feudale. În secolul trecut, pe măsură ce impactul limbii literare a crescut, procesul de degradare a acestora sa intensificat. Astăzi nu există doar dialecte teritoriale orale, exemple de expresii caracterizează utilizarea lor în comunicarea de zi cu zi. Din ce în ce mai mult, oamenii folosesc fraze ale căror înțeles este ușor de înțeles doar pentru un anumit cerc de oameni.

Dialectele teritoriale și sociale diferă de jargonii prin fonetică, sintaxă, vocabular.

Diferențe telefonice

Să luăm în considerare dialectele teritoriale. Exemple de diferențe fonetice sunt asociate cu caracteristicile teritoriale. De exemplu, pentru dialectul de sud-mare rus, acantha este caracteristică, folosind soft-ul "t" de verbe al treilea-persoană.

CBN suna okanie, o varianta solida de "t" pentru verbe de 3 persoane. Unele dialecte permit înlocuirea "xv" cu sunetul "f". Cele mai vizibile în dialecte dialectice, trăsături lexicale. În regiunea Kaliningrad, locuitorii din Globok au numit calea, iar în Ryazan este o cusătură.

Aceleași legume sună diferit în diferite locuri, deoarece există dialecte teritoriale ale limbii ruse. Exemple de astfel de diferențe:

• borkan și morcovi;
• sfecla si sfecla;
• dovleac și dovleac;
• rutabaga, germană, gnawing.

Luați în considerare din punct de vedere istoric dialectele teritoriale. Exemple de cuvinte, care a venit la limba din secolul trecut: un idol, un copil, un tiran, un băiat.

Importanța studierii dialectelor

Pentru a obține o imagine completă a naturii multiple a limbii ruse, este important să analizăm îmbinarea dialectelor din St Petersburg și Moscova.

Din punct de vedere social și psihologic, stabilirea contactului cu difuzoare de dialect. Numai atunci când se analizează toate căile de formare a dialectului, descrierea expresiilor principale, putem concluziona despre specificitatea limbii ruse în funcție de caracterul teritorial.

limbaj comun

Versiunile sunt vorbite ca o formă non-literară a limbii naționale. Acestea se caracterizează prin limite mai puțin specifice, mai largi. Proverbele sunt pe bună dreptate numite limbajul de masă urbană.

Ei nu au propriile caracteristici ale organizării sistemului, ele sunt explicate prin suma diferitelor forme lingvistice care încalcă normele clasice ale limbajului literar.

Proverbialitatea este o versiune rușinoasă și nepolitică a limbii rusești vorbite. Se dezvoltă în două direcții principale.

Una este legată de ignorarea specificului aplicării normelor lingvistice. Vernacular are diferențe tipice în domeniul fonetic, morfologiei, sintaxei, vocabularului.

De exemplu, adverbele sunt folosite într-o conversație: întotdeauna, ieri am ieșit. Unii înclină în mod greșit substantivele: în film, pe pian.

În prezent, vernacularii sunt înlocuiți de limbajul literar, astfel încât este posibil să le cunoaștem numai printre oamenii din generația mai în vârstă.

Specificitatea vernaculară

O caracteristică distinctivă a discursului comun este emoționalitatea lor. De exemplu, puteți auzi astfel de cuvinte: sharahnut, obrazin, cârpe, drapanut.

În discursul locuitorilor se găsesc cuvinte comune și diverse dialecte. În ficțiune, ei sunt obișnuiți să transmită specificul teritoriului pe care autorul îl folosește în lucrarea sa.

Astfel de cuvinte se regăsesc în romanele lui Bunin, Gogol, Pușkin, Nekrasov și alți scriitori. Cuvintele dialectice, care sunt folosite în opere de artă, se numesc dialectisme.

exemple

Fiecare regiune, regiunea Rusiei are propriile sale dialecte. Iată câteva exemple:

Aida - să mergem.

Shabol - rucsac, baulk.

Unul este unul, unul.

Sgaybal - rătăcit.

- Discuție.

Un brusture este un picior de pui.

Tipul e un tânăr.

Zhor este mâncare.

Zyry - uite.

Kozat - să fie speriat.

A fi neliniștit este să vă fie frică.

Shkandybat - să plecăm.

Stebatsya - să jignesc.

Clasificarea dialectelor

În secolul al XX-lea, au fost compilate hărți dialectologice detaliate ale limbii materne, moment în care au fost publicate monografiile divizării lor. În limba rusă, există două adverbe principale și un dialect:

• Sud-rus;
• nordul Rusiei;
• Middle dialect rusesc.

În plus față de o unitate atât de mare, există și fise mici. De exemplu, moscoviți sunt caracterizați de "Akane", iar pentru Vologda "Okanie".

În grupurile dialectului nord-rus sunt:

• Vologda;
• Ladoga-Tikhvin;
• Kostroma;
• interzonale;
• Onega.

Pentru fiecare grup, există o mulțime de dialecte, adverbi. De exemplu, dialectul central rus este diferit de Tver, Pskov, Moscova, Ivanovo, Nizhny Novgorod, regiunea Vladimir.

Caracteristicile lingvistice

Acesta include vocea, fonetica, sintaxa. Dialectele sudice și nordice diferă prin trăsăturile lor dialectice. În dialectele din Orientul Mijlociu se combină unele trăsături ale dialectelor sudice și nordice.

În dialectele limbii ruse există sisteme de vocalism formate din șase forme, cinci forme, șapte forme, precum și "akanie", "okanie" sub forma unor tipuri de vocalism necontenit.

Principalele diferențe în sintaxă sunt asociate cu utilizarea în structură a diferitelor cazuri, combinația substantivelor și prepozițiilor, utilizarea diferitelor forme ale verbului. Distincția este urmărită în structura propozițiilor simple: utilizarea particulelor, permutarea cuvintelor.

În concluzie

În prezent, rusa este considerată una dintre cele mai bogate din lume. Mărimea îi este dată de un vocabular larg, cuvinte cu multe fațete, posibilități unice de formare a cuvintelor, o mulțime de sinonime, agilitate de stres, sintaxă subțire și precisă, versatilitate a resurselor stilistice. Profesioniștii disting limba rusă națională și literară.

Discursul național acoperă toate domeniile activității de vorbire a oamenilor, indiferent de educație, educație, locul de reședință, activitatea profesională. Conține jargouri, vocabular special, numeroase dialecte.

Satenii care vorbesc diferite dialecte au un limbaj literar, sunt capabili să scrie, să citească, să cunoască tradițiile culturale și caracteristicile poporului lor. Frecvent, jargonul este folosit în conversație, fără a se gândi la adevăratul lor sens.

Un rol deosebit aparține folclorului popular. Cu o conservare atentă a operelor populare, transferul tradițiilor rusești, se poate conta pe atitudinea respectuoasă a generației tinere față de moștenirea națională.

O componentă regională este introdusă în școlile ruse, care are ca scop familiarizarea studenților cu capacitățile unice ale dialectelor naționale. Ca parte a acestui curs suplimentar, copiii ruși au o ocazie reală de a înțelege frumusețea limbii lor materne, trăsăturile lor distinctive mult mai profunde.

Expresiile dialectice, cu care limbajul este bogat, pot deveni un subiect interesant pentru propria lor cercetare, un proiect unic.