Vocabularul este colocvial și colocvial: exemple și reguli de utilizare

Scrierea unei cărți luminoase, memorabile este dificilă. Dar unii autori sunt capabili să-și câștige atenția asupra unui impresionant cititor cu lucrările lor. Care este secretul succesului lor? Să încercăm să aflăm în acest articol cum obțin recunoașterea universală.

Limba comună

Vocabularul este verbal - cuvinte cu o nuanță grosieră, redusă stilistică și chiar vulgară, care sunt situate dincolo de granițele silabelor literare. Ele nu sunt tipice stilului exemplar, de carte, ci sunt familiare diferitelor grupuri ale societății și sunt caracteristicile culturale și sociale ale acelor oameni care nu vorbesc limba scrisă. Astfel de cuvinte sunt folosite în unele tipuri de conversație: într-o limbă blândă sau familiară, în zgârieturi verbale și altele asemănătoare.

În general, vocabularul non-literar este folosit ca un discurs comun, care este folosit în conversațiile oamenilor. Cu toate acestea, nu poate fi nepoliticos și să aibă o expresie specială. În ea sunt incluse, de exemplu, cuvintele „interior“, „o mulțime“, „gratuit“, „a lor“, „altă zi“, „moment“, „puțin probabil“, „în vrac“, „a lua obosit“, „nonsens“ "Șters", "muncitor dur", "artichitsya", "creier".

Marcile din dicționare, indicând stilistica scăzută a cuvintelor și a semnificațiilor lor, oferindu-le o estimare minus, sunt nenumărate. Vocabularul conține cel mai adesea un ton de apreciere expresivă.

De asemenea, este posibil să se găsească cuvintele comune, care diferă numai în reliefare și fonetica sale ( „tabaterka“ în loc de „snuff“, „surezno“ în loc de „grave“).

Motive pentru utilizare

Lexicon Colocvial în diferite tipuri de dialect este utilizat pentru o varietate de motive: relația directă a autorului la motivele descrise, pragmatice (expresie jurnalistică), teme și expresive (cuvinte rostite) scandaloase, motivele caracterologice (fraze de artă). În conversațiile oficiale și de afaceri, vocabularul vernacular este perceput ca un element inostinal.

Stil non-delicat

Vocabularul pronunțat are o colorare slăbită, expresivă și impolită. Se compune, de exemplu, aceste cuvinte: "gunoaie", "grau de" "bonehead", "halbă", "bellied-oală", "Spieler", "față", "halbă", "bast", "cățea", " a muri "," a bătut "," bastard "," hamlo ". Pentru ea apar vulgarismul extrem, adică, limbajul obscen (înjurături indecente). În acest stil puteți găsi cuvinte cu valori vernaculare excepționale (de multe ori metamorfice) - „fluier“ ( „fura“), „și tăiat“ ( „a spus vioi“), „liniuță“ ( „scrie“), „țese“ ( "vorbesc prostii"), "pălărie" ( "sac trist"), "vinaigrette" ( "jumble").

Stil ingenios

Vorbind vocabular este una dintre categoriile de bază ale vocabularului limbii de scriere împreună cu genul neutru și de carte. Formează cuvinte, cunoscute în principal în fraze dialogice. Acest stil se concentrează pe discuții informale într-o atmosferă de comunicare interpersonală (slăbirii de relații de comunicare și de exprimare, gânduri, sentimente, vorbesc cu acest subiect), precum și unități ale altor niveluri de limbaj, care operează în principal în fraze vorbite. Prin urmare, expresiile de zi cu zi au o culoare redusă expresivă.

Tipul de conversație este împărțit în două categorii diferite în ceea ce privește capacitatea stratului de bază: vocabular scris și vernacular scris.

Vocabular de vorbire

Ce este vorba și vocabularul colocvial? Vocabularul constă în cuvinte care sunt caracteristice practicilor orale de comunicare. Frazele de conversație nu sunt omogene. Acestea se află sub limbile neutre, însă, în funcție de gradul de limbaj literar, acest vocabular este împărțit în două grupe semnificative: lexicon colocvial și prostituțional.

Vocabularul vocabularului include termeni care dau o notă de informalitate, spontaneitate la conversație (dar nu și cuvinte necorespunzătoare). Din punct de vedere al atributului unor părți ale discursului, lexiconul conversațional, ca cel neutru, este diversificat.

Acesta include:

• substantive: "spirit", "tip mare", "nonsens";
• adjective: "liber", "neglijent";
• adverbs: "într-un mod corect", "la întâmplare";
• interjecții: "oh", "bai", "minciună".

Lexiconul, în ciuda dulceții sale, nu depășește limitele limbii literare rusești.

Vocabularul este mai spațios în stil decât în ​​fiecare zi, așadar este plasat în afara discursului standardizat al scriitorului rus. Acesta este împărțit în trei categorii:

1. Expresiv vocabular grosier adjective prezentate grammatically ( "shimbarea", "bellied"), verbul ( "somn", "raschuhat"), noun ( "grau de", "bonehead"), adverbe ( "jalnic", "prostesc"). Aceste cuvinte sună cel mai adesea în conversațiile indivizilor slab educați, determinând nivelul lor cultural. Uneori se găsesc în conversații ale unor oameni inteligenți. Expresivitatea acestor cuvinte și capacitatea lor semantică și emoțională permit, uneori, elocvent și arată succint raportul (cel mai negativ) la orice obiect, fenomen sau uman.
2. Un lexic rudesc-vechi diferă de un nivel înalt de exprimare proastă. Acestea, de exemplu, sunt cuvintele: "haylo", "harya", "murlo", "turnip", "grunt", "rylnik". Aceste cuvinte sunt elocvente, sunt capabile să transmită atitudinea minusculă a intervievatorului la orice episod. Având în vedere sălbăticia excesivă astfel de vocabular Este inadmisibilă în conversațiile oamenilor culturali.
3. De fapt, este un limbaj comun. Aceasta include un număr mic de cuvinte care ne-literar, nu pentru că sunt lipsit de tact (ei nu au fost nepoliticos de culoare expresivă și valoare) sau au un caracter războinică (ele nu sunt semantica abuziv), ci pentru ca nu sfătui să folosească oameni educați în conversații. Acestea sunt cuvinte ca „avans“, „chiar acum“, „tata“, „presupun“, „spawn“. Acest tip de limbaj este, de asemenea, numit demotica, și diferă de la un dialect care este utilizat în oraș și în mediul rural.

Sinonime

Sinonime în vocabularul comun și literar foarte des diferite simultan în gradul de expresivitate și expresivitate:

• cap - kalgan, cap;
• fata - obrazin, fata;
• picioarele sunt borcane.

Adesea în conversații nu există numai sinonime ca atare, ci și variante verbale ale cuvintelor literare, inclusiv cele gramaticale:

• pentru ea - pentru ea;
• întotdeauna - întotdeauna;
• el a mâncat - el este un vindecător;
• ele sunt ale lor;
• de acolo - out, ottedova;
• la revedere - până la data.

Creativitate M. Zoshchenko

Mulți cred că mijloacele expresivitatea vorbirii este un lexicon colocvial. cuvinte Într-adevăr, în mâinile scriitorului non-literar masterovitogo poate servi nu numai ca mijloc de descriere psihologică a personajelor, dar, de asemenea, pentru a genera o situație specifică stilistică recognoscibil. Prototipul acestei sunt lucrări creative Zoshchenko, care parodiate cu pricepere mentalitate filistin și modul de viață, „vkraplivaya“ în conversație eroii incomode expresii folksy.

Cum arată vocea sa vernaculară în cărțile sale? Exemple de profesionalism M. Zoshchenko este impresionant. Acest scriitor talentat a scris următoarele:

"Eu zic:

- Nu este timpul să ne așezăm la teatru? Numit, poate.

Și ea spune:

- Nu, nu este.

Și al treilea tort ia.

Spun:

- Un stomac gol - nu este o mulțime? Poate să se ridice.

Și ea:

- Nu, - spune, - suntem obișnuiți.

Și al patrulea ia.

Apoi sângele mi-a suflat în cap.

- Lojile, - zic, - înapoi!

Și era înspăimântată. Ea și-a deschis gura și un dinte strălucește în gură.

Și m-am simțit ca un călăreți sub coadă. Oricum, cred că acum nu umblați cu ea.

- Lojile, - spun, - mamei nenorocite! "(Povestea" Aristocrat ").

În această lucrare, efectul comic este realizat nu numai datorită multitudinii de expresii și forme vulgare, dar, de asemenea, datorită faptului că aceste declarații ies în evidență din clișeele literare „rafinate“: „mânca tort“ și așa mai departe. Drept urmare, este creat un portret psihologic al unei persoane nevoiașe, apropiată, care se străduiește să pară inteligentă. El este eroul clasic al lui Zoshchenko.

Vocabularul dialectic

Și ce este un vocabular comun dialectic? Studiind limbaj vulgar Urban, mulți oameni pun o întrebare urgentă despre colorat său local, datorită influenței dialecte: subliniază opțiunile limitate, în conformitate cu datele unei singure metropole face posibilă compararea lor cu materiale de alte orașe, de exemplu, Tambov, Omsk, Voronezh, Elista, Krasnoyarsk și așa mai departe.

limite convenționale între vocabularul vernaculară și dialect este foarte adesea atribuit legături istorice cu argou național dialect, din motive genetice care nu sunt pe deplin justificate, uneori, analizate ca sursă de bază de iluminare a limbii rezervor epuizat populare.

Învățătura lui AI Soljenitin

Sunt de acord, uneori, folosirea vocabularului colocvial dă produsului o anumită unicitate. Limbajul și abilitățile stilistice ale lui AI Solzhenitsyn, marcate de o originalitate extraordinară, atrag mulți lingviști. Iar paradoxul relației minus pentru necesită unii cititori să învețe limba și stilul lucrărilor acestui autor. De exemplu, romanul său „O zi din viața lui Ivan Denisovici“, arată unitatea internă și o motivație coerentă, exactă a compoziției sale figurative și verbale, în care există, așa cum este revendicat de Lev Tolstoi, „o procedură unică pentru singurul cuvânt posibil“, care este un adevărat semn de artă.

Nuanțe importante

Vocabularul dialectic este foarte important pentru Soljenitsyn. „Delegat“ funcția autorului taraneasca, făcându-l protagonistul romanului său, scriitorul a reușit să creeze o evaluare extrem de neconventional si expresiv dialect al expresiei sale, puternic exclus pentru întregul curent de întoarcere, eficacitatea script pentru stocul ponosită de exprimare „populare“ va, rătăcind de la carte la carte ( cum ar fi "nadys", "aposlya", "milok", "look-kos" și așa mai departe).

Pentru cea mai mare parte această descriere spune este produsă nu prin vocabularul ( „uhaydakatsya“, „îngheț“, „Khalabuda“, „gunyavy“), și din cauza cuvintelor de formare „obnevolyu“, „nedotyka“, „ukryvische“, „udovolenny“ , "Rapid". Acest mod de conectare la domeniul artistic de vorbire dialect, de regulă, critica este o evaluare pentru aprobarea ca revigorarea asociativă comunicarea familiară a imaginii și cuvânt.

Discursul oamenilor

Și cum se vorbește vocabularul folosit în vorbire? În conversații dialect țăran modern și vocabular vernaculară unul de altul practic inseparabile. Și acolo sunt, să zicem, cuvinte ca „lipsite de valoare“, „samodumka“, „duhovity“, „captură“ la orice vorbitor particular, și tocmai pentru că percepute sau dacă acestea sunt utilizate în general, non-literare proprietățile lor - pentru evaluarea vocii lui Ivan Denisovici nu contează. Este important ca, cu ajutorul primul și cel de-al doilea apel al eroului primește necesar stilistică-emoțională.

Am auzit pe simtul generos al umorului, trăiesc, liber de ușor de împrumutat, în ultimii ani, pe diverse arene controversate de vorbire standard de popular perspicace. Soljenițân știe și detectează noi nuanțe sensibil minore.

Despre ce altceva se vorbește? Exemple de aplicare a acestuia pot fi date fără sfârșit. Interesant este utilizarea de Shukhov „asigura“ verbul într-o stare proaspătă valori „sport-producție“ - pentru a asigura fiabilitatea acțiune pentru a proteja „Shuhovhellip- o parte cu gratitudine, în grabă a luat nedokurok, iar al doilea din partea de jos pentru a asigura, astfel încât să nu scadă.“

Sau styazhonnoe utilizați una dintre valorile „să fie“, verbul care ar putea să apară în populara spunând doar acum, „a adus pe cineva trafaretki din război, și de atunci a plecat, și tot mai mulți coloranți astfel tastate: nicăieri constau nicăieri nu lucrați- ".

Cunoașterea expresiilor folclorice a dat Soljenițîn și experiență de viață grea, și, desigur, de masterat interes puternic determinat să-l pentru a trata nu numai, dar, de asemenea, în mod specific pentru a investiga limba rusă.