Lexicologia limbii engleze ca sistem analitic

Lexicologia studiază, în general, semnificația cuvintelor, comunicarea și frecvența utilizării. Cuvântul, ca cel mai mic independent unitatea de limbă,

De ce lexicologia abordează sintaxa

Lexicologia limbii engleze ca știință nu are o legătură directă cu sintaxa, dar este strâns legată de ea. Motivul este că limba engleză este un limbaj analitic. Aceasta înseamnă că cuvintele au un număr destul de limitat de morfeme, o indicație a semnificației lor există în context și conexiunile dintre ele se află în gramatică. Modificarea ordinii membrilor propoziției poate schimba sensul afirmației, deoarece sistemul nu este suficient de flexibil pentru a afișa permutările prin modificarea cuvintelor. Posibilitățile aici sunt nelimitate, dar jocul cu variații necesită o abordare destul de delicată. Lexicologia, în conformitate cu sintaxa, ia în considerare astfel de parametri ca rolurile (valențele) disponibile, compatibilitatea și tranzitivitatea.

Grupuri deschise și închise de părți ale discursului

Compoziția verbală a limbii se schimbă în mod constant. În același timp, există două procese opuse. Pe de o parte, există o creștere a numărului de unități, pe de altă parte o scădere.

Grupurile închise, cum ar fi pronumele, preposiții, conjuncții, particule și interjecțiile folosite pentru educație probleme speciale, rămân practic neschimbate. Circulația de bază apare în grupurile în continuă creștere ale unor părți ale discursului, cum ar fi substantive, verbe, adjective și adverbe.

Evoluția lexicală a limbajului

În total, volumul cuvintelor, desigur, crește. Odată cu dezvoltarea unui asemenea domeniu de viață, ca știință, se introduc noi termeni. Dacă luăm în considerare faptul că știința este o modalitate de înțelegere a întregii lumi și se referă în mod absolut la toate sferele de activitate, de la fizică la psihologie, atunci, luând experiență, oamenii împrumută cuvinte. De asemenea, lexicologia limbii moderne permite un astfel de fenomen ca popularizarea. Inițial, la nivel individual și de grup, oamenii se contactează reciproc și folosesc cuvinte străine în comunicarea de zi cu zi. Apoi, aceste expresii sunt transferate treptat către infrastructură și, răspândindu-se suficient pentru a-și ocupa nișa, se potrivesc în dicționare și sunt recunoscute oficial ca potrivite pentru uz general. Astfel, limbajul este viu: nu crește în cabinetele lingvistilor, ci evoluează permanent, aruncă rudimente inutile sub formă de discurs învechit, dobândește noi organe și îmbunătățește sistemul de comunicare.

Nomadic idioms

Vocabularul limbii engleze conține propriile sale expresii stabile. Proverbe și proverbe sunt cel mai evident exemplu. Ele exprimă caracteristicile culturale și istorice ale unui grup de oameni. Cu toate acestea, există, de asemenea, expresii, imperceptibil prisosavshiesya chiar și în discursul nostru obișnuit, care din punct de vedere al logicii sunt iraționale. De exemplu, aceasta este folosirea verbelor animate în legătură cu obiecte inanimate. În multe cazuri, bineînțeles, între obiect și acțiune, o anumită conexiune asociativă, dar unele fraze, într-adevăr, sunt neobișnuite. Chiar mai unic este că multe dintre ele se găsesc atât în ​​engleză, cât și în rusă. Întrebarea este, cum a apărut această sincronitate a gândirii? Lexicologia limbii engleze în limba rusă poate exprima, de exemplu, o expresie precum "sângele se răcește". Acest lucru este explicat, pe de o parte, de influența istorică totală a limbilor vechi grecești și latine. Pe de altă parte, aici este posibil să se urmărească rolul traducătorilor, al cărui obiectiv este să fie cât mai aproape și mai de încredere posibil interpretarea textului. Prin urmare, în cazul în care există posibilitatea de a alege între o adaptare ca parte a limbii materne și assimilirvaniem, de multe ori în numele păstrării individualității artistice și stilul de narațiune alege a doua. Iar faptul că se părea incongruente la noi, în imagine compensată în mâinile îndemânatice ale unui interpret. În acest caz, nesofisticat în limba engleză nu separă observatorul din idiomul introdus de neprivnesennyh. Este probabil ca observator sofisticat nu ar fi în măsură până la capăt pentru a înțelege acest lucru, deoarece limita a purtat mult timp off.

Lexicologia în limba engleză și formarea de cuvinte

În multe cazuri, acțiunile pot personifica obiectele cu care sunt produse. Și obiectele pot servi drept imagine a acțiunii. Același lucru se întâmplă și cu pronumele și adjectivele. Pe această bază logică, prin adăugarea de prefixe și sufixe, se formează noi morfeme care curg de la o parte a discursului la alta. Adăugările la cuvinte sub forma elementelor îmbinate sau independente (cum ar fi prepozițiile) indică o schimbare a funcției cazului, a persoanei, a timpului, a gradului de comparație etc. Lexicologia limbii engleze înțelege sufixul oricărui sfârșit, sub prefixul - substituit la începutul cuvântului combinat de litere, iar pentru o descriere generală a elementelor introduse, utilizează termenul adffix. Morfemul format adesea se referă la o altă parte a discursului. Și, dimpotrivă, același morfem poate, în funcție de situație, să aparțină unor categorii diferite. Acest lucru se întâmplă atunci când există o schimbare în rolul semantic și este destul de comună. Abilitatea de a se referi la diferite clase este posibilă datorită esenței analitice a limbii engleze, adică. transmiterea de nuanțe și accente semantice, în principal datorită structurii sintactice cu un număr minim de morfeme verbale.