Costurile directe și costurile fixe ale întreprinderii

Costurile de producție sunt costurile de achiziție a factorilor de producție: pământ, capital, muncă. Costurile de producție, care includ profitul normal, numite economice sau imputate. Și nu sunt echivalente costurile economice, care sunt utilizate în contabilitate. În ele, profitul proprietarului firmei nu este inclus.

Deci, ce arată structura costurilor?

Costurile brute reprezintă costurile necesare pentru a produce un anumit produs la un moment dat. Ele sunt variabile și constante. Primul grup este costurile directe. Costurile constante nu depind de cantitatea de producție produsă, iar organizația le suportă în orice caz. Acestea includ costurile de plată a utilităților, cumpărarea de clădiri etc.

Costurile directe de producție sunt costuri legate de costul forței de muncă, cumpărarea de materii prime și materii prime, combustibil etc. Acestea sunt direct dependente de producția produselor. Cu cât aveți nevoie mai mult pentru a produce produse, cu atât vor fi necesare mai multe materii prime.

Costurile constante și costurile directe sunt incluse în costul de producție.

Întreprinderea trebuie să stabilească în mod clar volumele posibile de producție pentru a evita costurile de producție excesiv de mari. Pentru a face acest lucru, investigați dinamica costurilor medii. Dacă costurile directe și costurile fixe sunt atribuite cantității de producție, atunci vor fi obținute costurile medii.

Costurile medii pot fi mai mari decât prețul de piață, egal sau mai mic. Întreprinderea va fi profitabilă dacă este mai mică decât prețul de piață. Atunci când o întreprindere își compară costurile de producție în diverse industrii, primește o sumă costuri alternative. Acestea reprezintă costurile de producere a altor bunuri, de la eliberarea cărora antreprenorul poate refuza, dacă consideră că produsul său poate genera o mai mare eficiență.Pentru a formula strategia unei firme, este necesar să se determine costurile suplimentare sau marginale. Ele sunt necesare cu condiția ca întreprinderea să crească volumul de producție pe unitate de mărfuri. Dacă se presupune că costurile directe vor fi neschimbate, costurile marginale sunt egale cu creșterea costuri variabile (materii prime, forța de muncă).

Este important ca o firmă să se compare costul marginal și mediu. Acest lucru ajută la gestionarea organizației, determinând volumele optime de producție, în care întreprinderea primește întotdeauna profit și este în mod consistent profitabilă.

În condițiile de piață moderne, pentru a calcula eficiența producției, se presupune o comparație a veniturilor și a costurilor. Cheltuielile includ salariile, cheltuielile pentru materiale, componente, utilități și altele. Cheltuielile directe pot fi considerate importante, deoarece ele afectează volumul producției.

Pentru a reduce costurile, este necesar să se desfășoare anumite activități: dezvoltarea personalului, utilizarea noilor tehnologii și a tehnologiilor de producție, aplicarea noilor metode de transport, publicitatea nouă și comerțul.