Care sunt funcțiile adjectivelor? Lista, exemple de utilizare în vorbire

Părți ale discursului - un mecanism bine coordonat, în care nu există un singur element inutil. În mod surprinzător, în fiecare limbă acest mecanism este aranjat în felul său. Faptul că într-o singură limbă se poate exprima în două sau trei cuvinte, într-o altă limbă, va necesita construirea unei propoziții destul de complexe. Acesta este motivul pentru care este extrem de important să studiem limbile străine să nu mergem la gramatică după mâneci, ci să ne gândim la fiecare regulă, pentru că nu există niciunul dintre ele.

adjectiv este una dintre părțile esențiale ale cuvântului, oferind oamenilor posibilitatea de a descrie în mod clar lumea. Cu toate acestea, are și propriile nuanțe în diferite limbi ale lumii. Aceasta este structura, locul în propoziție și coordonarea cu alte părți ale cuvântului și, desigur, funcțiile care sunt plasate pe adjectiv. În articol vom analiza și compara funcțiile acestui lucru părți ale discursului în unele limbi europene.

Proprietăți comune

Deci, care sunt caracteristicile adjectivelor? Lista este suficient de mare.

Mai întâi, adjectivul denotă caracterul non-proces al obiectului. Aceasta înseamnă că este descrisă proprietatea permanentă a unui lucru viu sau non-viu (un prieten adevărat, o casă confortabilă). Semnele nonprocedurale sunt de asemenea denominate prin adverbe, numai aceste atribute nu se referă deja la subiect, ci la acțiune (pentru a rula rapid, pentru a desena frumos).

Dacă adjectivul este direct legat de substantiv, el trebuie să se poată adapta la "șeful" său. În diferite limbi, substantivele au diferite categorii: număr, sex, caz, declin. Toate aceste categorii își iau adjectivele - lista categoriilor pentru ele arată exact la fel.

relație

De asemenea, adjectivele sunt strâns legate între ele cu alte părți ale cuvântului, penetrând unul în celălalt și făcând mai bogate. Această legătură se manifestă în mod clar prin pronume și numerale. La intersecția dintre aceste părți de vorbire în timpul său, precum și orice numere ordinale, răspunzând la întrebarea „care este proiectul de lege?“, Precum pronumele relative și interogative „care“ și „care“. Este utilă evidențierea subiectului care descrie subiectul prin acțiune, participle, la care s-au născut verbe și adjective. Lista acestor forme este foarte mare (nava plutitoare, tigrul târâtor). Comuniunea este, de asemenea, de acord cu acest subiect și își prezintă semnul său procedural.

Transformări adjective

Natura secundară a numelui adjectivului este evidențiată de modul în care este format. Cel mai adesea este format din substantive, concentrându-se asupra unor proprietăți cheie sau caracteristică. Deci, boabele de zmeură ne-au dat o culoare purpurie, iar colțul - un mers unghiular. Adjectivele care indică apartenența unui obiect la cineva sunt cel mai viu exemplu de legătură strânsă a acestei părți a discursului cu substantivele. O astfel de flexibilitate este limba rusă, unde postere adjective se formează adesea: cartea bunicului - cartea bunicului.

În limbile engleză și germană nu există astfel de formulare. În cartea engleză a bunicului, posesia cărții bunicului este indicată de cazul posesiv al bunicului substantiv. În germană există o formă simplă aproape identică, care este folosită cu nume proprii: Annas Auto. Cu toate acestea, cel mai adesea acest rol este realizat de un genitiv special: das Buch des Grossvaters, cu subiectul în primul rând, și nu de proprietarul acestuia.

Engleză este renumit pentru conversie - o tranziție completă a unei părți a discursului în alta fără modificări vizibile. Conversiile și adjectivele sunt supuse - umed (umed) poate deveni cu ușurință un substantiv cu sensul de "umiditate". Și subțire în sensul "subțire" într-un anumit context va fi verbul "subțire".

În germană, un mecanism similar transformă un adjectiv într-un a abstract substantiv. Schwarz în sensul "întuneric" atunci când adăugați un articol va dobândi sensul de "întuneric". De asemenea, o conversie este posibilă atunci când numim ființe vii cu un semn numit adjectiv producătoare, der Irre - "nebun", der Taube - "surd". Adăugarea articolului la lucrările adjective în franceză: Le ciel est ble bleu (adjectiv) - Le bleu (noun) du ciel. Funcția sintactică în bleu, locul ei în teză, precum și disponibilitatea articolului dau motive să considere le leu un substantiv. Mai mult decât atât, substantivul ble bleu, cu excepția semnificației principale (denumirea de culoare este albastru, albastru), are altele, de exemplu: haine de lucru, o cămașă albastră, un începător, o vânătă, un ochi albastru.

Împuternicirea adjectivelor

Există mai multe tipuri de adjective străine care împrumută, în funcție de gradul de adaptare a acestora la realitățile limbii gazdă. În legătură cu aceasta, se pot distinge mai multe tipuri:

• Full calque - cuvântul nu suferă modificări, nu acceptă sistemul de declinare a limbii. De obicei, aceasta include termeni specifici care denotă stilul (retro, rococo), precum și nuanțe complexe de culoare (marsala, indigo).
• Sufixarea este cel mai voluminos grup de adjective împrumutate. Interesant este faptul că analogii în limba gazdă și străine sufixe de adjective. Lista lor este suficient de mare. Sufixele franceze - aire, -ique și-dacă sunt mutate în -ar- și completate de sufixul natural - num. De asemenea, popularul este sufixul: legendar - legendar - diplomatic - diplomatic. Sufixul grecesc - în limba rusă - este transformat în -ic, -ic: igienic, fotogenic, eroic.

Adjectivele mari și puternice

Lista adjectivelor din limba rusă este foarte mare datorită potențialului derivator al acestei părți a vorbirii.

Funcția de adjective într-o propoziție este fie o definiție (citește o carte bună), fie o parte a unui predicat nominal compus (astăzi sunt foarte energică). În primul caz, adjectivul este plasat în fața substantivului, în al doilea - după el.

Prin funcții și potențial derivator, este posibilă împărțirea tuturor adjectivelor. Lista cuprinde trei elemente:

1. Calitativ - indicând un semn imediat care poate fi simțit de simțuri (roșu, tare, sărat). Aceste adjective variază în termeni de comparație (mai tare - cel mai tare) și pot avea și o formă scurtă (importantă, severă). Dacă este necesară întărirea semnificației, adjectivul poate fi repetat: cerul albastru-albastru. De la adjectivele calitative se formează adverbe și substantive abstracte: frumos - frumos - frumos.
2. Relativ - conectarea obiectului descris cu alt obiect sau concept (aluminiu - realizat din aluminiu, coasere - conceput pentru coasere). Ei nu au nici grade de comparatie, nici forma scurta, nici nu pot forma adverbi.
3. Possessive - indica apartenenta la cineva (persoana sau animalul) - tutunul bunicului, varza de curcan.

Uneori este posibil să transferăm numele adjectivului din categoria relativă la o categorie calitativă. În acest caz, înțelesul se schimbă: coada vulpei - zâmbetul vulpei (în sensul: dificil, minciuna).

O caracteristică importantă a adjectivelor rusești este abilitatea de a scădea - schimbarea în sex, număr și caz, în conformitate cu substantivul de guvernământ (caramida - zid de cărămidă - stâlpi de cărămidă).

Limba lui Shakespeare

Există câteva caracteristici care, spre deosebire de ruși, nu au adjective în limba engleză. Lista lor este mică, dar suficientă.

Spre deosebire de ruși, adjectivele engleze sunt complet neschimbate. Vulpea roșie, florile roșii, peretele roșu - în toate aceste fraze, cuvântul "roșu" rămâne ca atare, indiferent de numărul și tipul substantivului.

Sunt distingate adjectivele calitative și relative în limba engleză. Lista caracteristicilor lor este aproape la fel ca în limba rusă, cu excepția unui singur fapt - adjectivele engleze nu au o formă scurtă.

De asemenea, adjectivul poate intra într-un substantiv abstract (misterios - ceva misterios). Bolnavii (bolnavi) vor adăuga articolul bolnavilor (pacienți, pacienți). Ca și în limba rusă, adjectivul în limba engleză în rolul definiției va preceda substantivul (o casă goală), iar în rolul predicatului - să o încheie (Casa este goală).

Motivele lipsei de adjective posesive au fost deja discutate.

Limba Goethe

O mulțime de asemănări au adjective în engleză și germană - lista caracteristicilor lor este aproape identică. Cu toate acestea, există o diferență majoră care unește adjectivele germane cu rușii: capacitatea de a se apleca. Ein billiger Haus - "casa ieftină" în plural se transformă în bilă Häuser. Sfârșitul schimbării genului, numărului și cazului adjectivului (tipul bun - copil bun, gutem Kind - copil bun, bun Kind - copil bun).

În funcție de faptul dacă este vorba despre un obiect specific sau un obiect aleatoriu, adjectivele tind să fie slabe (der gute Vater - aceasta un tată bun) puternic (guter Vater - tată bun) sau amestecat (tip guter Vater - un bun tată) tip.

Limba iubirii

Mult în comun cu germanii au adjective franceze - o listă de asemănări este suficientă. Acestea variază în funcție de sex (Il est Joli - a fost frumos, est elle jolie - e frumoasă) și numere (Le Livre interessant - carte interesantă, les livres intéressants - cărți interesante), caz declinare nu au. Acestea variază și în funcție de gradul de comparație (Grand - Plus grand - Le plus grand).

O caracteristică interesantă a adjectivelor franceze este abilitatea de a schimba semnificația în funcție de faptul dacă sunt înaintea substantivului sau după el. Un om curajos este un om curajos, în timp ce un om curajos este o persoană drăguță.

Limba liniștii

Lista adjectivelor în limba finlandeză este foarte mare și diferă în complexitate. Ca și în limba rusă, adjectivele sunt în concordanță cu substantivul în număr și caz (și toate în finlandeză de la 14 la 16).

Unele adjective nu se modifică după caz:

eri - diferite;

viime - trecutul;

ensi - următoarea;

koko - întreg.

Adjectivul poate fi, de asemenea, confruntat cu un cuvânt definibil: kaunis talo - o casă frumoasă - și după ea - Talo pe kaunis. - Casa este frumoasă. De asemenea, există grade de comparare (iloinen - hilar - iloisempi - mai vesel, mai vesel - iloisin - cel mai vesel, vesel).

General și Diferit

Astfel, în toate limbile considerate, adjectivele îndeplinesc funcția de determinare a calităților unui obiect. Coordonarea cu subiectul în diferite limbi are propriile particularități. Lista adjectivelor în limba finlandeză și în limba rusă va avea caracteristici comune și distinctive. Același lucru este valabil și pentru alte limbi, în ciuda apropierii lor de vocabular și gramatică.